Tuesday, September 15, 2009
Thursday, September 3, 2009
Monday, August 31, 2009
Tuesday, August 25, 2009
Monday, August 24, 2009
Realitatea e dura.....(pentru unii)
Nu puteam sa nu copiez aici spre lectura voastra acest text a lui Ioan T Morar din Academia Catavencu....e savuros:
Ardelenii se puteau naşte în RAI
Ioan T. Morar
Io îs ardelean din tată-n fiu. Numai că fiul meu, deşi este produs, integral, de părinţi ardeleni, se consideră bucureştean: da, s-a născut în Bucureşti. Aşa că nu pot ataca foarte tare miticii, că am şi eu unul în casă. Dar o paralelă tot pot face. Pot să demonstrez ce am făcut noi, ardelenii, pentru el, bucureşteanul: l-am crescut, l-am îmbrăcat, l-am dat la şcoală, l-am îmbrăcat din nou, cînd i-au rămas hainele mici, l-am plimbat prin excursii, i-am dat bani de buzunar. Şi, evident, l-am găzduit. Aşa sîntem noi, ardelenii, am făcut multe pentru bucureşteni. Pentru munteni, mai pe larg.
Nu vreau să jignesc pe nimeni, voi continua doar cu analogia faţă de situaţia din familia mea: noi, ardelenii, v-am dat la şcoală pe voi, bucureştenii. Că Universitatea din Bucureşti o fost fondată de un ardelean, Gheorghe Lazăr, din Avrig. Ei, ştiţi ceva, socrul meu o fost din Avrig, no. Şi un văr primar de-al soţiei mele îi primar în Avrig. Deci nu mă laud, nu ne dăm mari, dar noi, ardelenii, chiar v-am făcut şcoală, nene! Ca să vă puteţi întîlni la Universitate, ca să puteţi face staţie de metrou şi chiar Revoluţie, noi, ardelenii, am pus baza (vă rog să nu faceţi bancul ăla că voi aţi pus acidul, că nu ţine!).
Deci, v-am dat şcoală, v-am dat şi imn. Că doar imnul ăsta de acum nu zice „Deşteaptă-te, mitică!“ şi, în vreme ce voi v-aţi luptat să vă miticiţi, noi, ardelenii, ne-am luptat să rămînem români. Şi dacă tot v-am făcut şcoală, v-am dat şi ceva literatură, să nu vă plictisiţi: Slavici, Rebreanu, Coşbuc, Agârbiceanu. Să aveţi ce da elevilor la română la Bac!
Iar bătălia a fost pe toate planurile. Pentru că dragostea, chiar şi cea de ţară, trece prin stomac, noi ne-am luptat cu papricaşul şi cu gulaşul, în vreme ce voi o dădeaţi cu şaormele şi cu, pardon de expresie, rahatul (în sensul plăcut, de lokum) turcesc. Dacă şed şi mă gîndesc mai bine, poate că merităm să faceţi mişto de noi. Că sîntem mai înceţi, în general şi mai rari la vorbă, în special. Chiar merităm să ne luaţi peste picior şi să ne lipiţi eticheta de fraieri. Sîntem fraieri de tot.
Şi cel mai tare moment cînd am fost fraieri e ăla cu Marea Unire. Ne-am unit cu voi, în loc să facem Republica Ardealului Independentă (prescurtez pentru voi, ăştia mai iuţi de minte: RAI). Noi aveam rînduială, aveam curent, aveam ghezăş (tren, în româna voastră), aveam şi ieşire la Balaton. Stăteam liniştiţi, poate că aveam capitala la Viena, poate la Budapesta, şi nu trebuia să mai trecem munţii ca să venim la Bucureşti. În plus, făceam Caritas-ul numai pentru noi şi ne bucuram de viaţă cumpărînd bunătăţi de la METRO-ul din Szeged!
P.S. Bunicul meu, Ioan Morar, din comuna Apateu, judeţul Arad, o mers pe jos, împreună cu un consătean, pînă la Blaj, în1918. Şi o zis că vrea Unire. N-am dreptul să mă plîng, nu?!
Ardelenii se puteau naşte în RAI
Ioan T. Morar
Io îs ardelean din tată-n fiu. Numai că fiul meu, deşi este produs, integral, de părinţi ardeleni, se consideră bucureştean: da, s-a născut în Bucureşti. Aşa că nu pot ataca foarte tare miticii, că am şi eu unul în casă. Dar o paralelă tot pot face. Pot să demonstrez ce am făcut noi, ardelenii, pentru el, bucureşteanul: l-am crescut, l-am îmbrăcat, l-am dat la şcoală, l-am îmbrăcat din nou, cînd i-au rămas hainele mici, l-am plimbat prin excursii, i-am dat bani de buzunar. Şi, evident, l-am găzduit. Aşa sîntem noi, ardelenii, am făcut multe pentru bucureşteni. Pentru munteni, mai pe larg.
Nu vreau să jignesc pe nimeni, voi continua doar cu analogia faţă de situaţia din familia mea: noi, ardelenii, v-am dat la şcoală pe voi, bucureştenii. Că Universitatea din Bucureşti o fost fondată de un ardelean, Gheorghe Lazăr, din Avrig. Ei, ştiţi ceva, socrul meu o fost din Avrig, no. Şi un văr primar de-al soţiei mele îi primar în Avrig. Deci nu mă laud, nu ne dăm mari, dar noi, ardelenii, chiar v-am făcut şcoală, nene! Ca să vă puteţi întîlni la Universitate, ca să puteţi face staţie de metrou şi chiar Revoluţie, noi, ardelenii, am pus baza (vă rog să nu faceţi bancul ăla că voi aţi pus acidul, că nu ţine!).
Deci, v-am dat şcoală, v-am dat şi imn. Că doar imnul ăsta de acum nu zice „Deşteaptă-te, mitică!“ şi, în vreme ce voi v-aţi luptat să vă miticiţi, noi, ardelenii, ne-am luptat să rămînem români. Şi dacă tot v-am făcut şcoală, v-am dat şi ceva literatură, să nu vă plictisiţi: Slavici, Rebreanu, Coşbuc, Agârbiceanu. Să aveţi ce da elevilor la română la Bac!
Iar bătălia a fost pe toate planurile. Pentru că dragostea, chiar şi cea de ţară, trece prin stomac, noi ne-am luptat cu papricaşul şi cu gulaşul, în vreme ce voi o dădeaţi cu şaormele şi cu, pardon de expresie, rahatul (în sensul plăcut, de lokum) turcesc. Dacă şed şi mă gîndesc mai bine, poate că merităm să faceţi mişto de noi. Că sîntem mai înceţi, în general şi mai rari la vorbă, în special. Chiar merităm să ne luaţi peste picior şi să ne lipiţi eticheta de fraieri. Sîntem fraieri de tot.
Şi cel mai tare moment cînd am fost fraieri e ăla cu Marea Unire. Ne-am unit cu voi, în loc să facem Republica Ardealului Independentă (prescurtez pentru voi, ăştia mai iuţi de minte: RAI). Noi aveam rînduială, aveam curent, aveam ghezăş (tren, în româna voastră), aveam şi ieşire la Balaton. Stăteam liniştiţi, poate că aveam capitala la Viena, poate la Budapesta, şi nu trebuia să mai trecem munţii ca să venim la Bucureşti. În plus, făceam Caritas-ul numai pentru noi şi ne bucuram de viaţă cumpărînd bunătăţi de la METRO-ul din Szeged!
P.S. Bunicul meu, Ioan Morar, din comuna Apateu, judeţul Arad, o mers pe jos, împreună cu un consătean, pînă la Blaj, în1918. Şi o zis că vrea Unire. N-am dreptul să mă plîng, nu?!
Sunday, August 9, 2009
Te lepezi de satana? Ma lepad de satana!
Dupa lupte seculare .... iata si pozele de la botezul Dariei.
Enjoy .. aici,
Enjoy .. aici,
Tuesday, June 16, 2009
Ion si Mărie (fara bancuri)
Mărie: Ioane deseara sa vii pe la mine ca nu-i nimeni acasa.
Ion se duce seara la Mărie, bate la usa.....
...intr-adevar nu era nimeni acasa.
(banc de la Chirostar - zis de el...al lui - copyright - marca inregistrata)
Acum sunt amandoi la aceeasi casa...poze aici
Acum sunt toate pozele incarcate
Distractie placuta.
Ion se duce seara la Mărie, bate la usa.....
...intr-adevar nu era nimeni acasa.
(banc de la Chirostar - zis de el...al lui - copyright - marca inregistrata)
Acum sunt amandoi la aceeasi casa...poze aici
Acum sunt toate pozele incarcate
Distractie placuta.
Wednesday, May 27, 2009
Poze de la ultimele ... nunti (centralizator)
Monday, March 3, 2008
Thursday, January 31, 2008
Sunday, January 27, 2008
Truck Service
Sunday, January 13, 2008
CHIROSTAR
Eu RCM prin mila lui Dumnezeu concetaean al Sibiului, de buna voie si nesilit de nimeni declar:
IL RECUNOSC PE CHIROIU ADRIAN
CA FIIND CEL MAI BUN SI MAI PRICEPUT MESTER MESERIAS, INGINER SAVANT DE TALIE MONDIALA, THE SUPREME SCIENTIST
CU ALTE CUVINTE
THE GREATEST
Eu,
Pace tuturor
IL RECUNOSC PE CHIROIU ADRIAN
CA FIIND CEL MAI BUN SI MAI PRICEPUT MESTER MESERIAS, INGINER SAVANT DE TALIE MONDIALA, THE SUPREME SCIENTIST
CU ALTE CUVINTE
THE GREATEST
Eu,
Pace tuturor
Wednesday, August 1, 2007
Poze
Am pus toate pozele facute in excursia cu mocanita.
Le puteti vizualiza aici:
http://picasaweb.google.com/bunycuta
Le puteti vizualiza aici:
http://picasaweb.google.com/bunycuta
Experienta unica in romania. Trebuie sa mergeti cu mocanita pe Valea Vaserului (Wasserthal) in Viseul de Sus in Maramures
Pentru detalii:
www.wasserthalbahn.ch
Pentru detalii:
www.wasserthalbahn.ch
Subscribe to:
Posts (Atom)